1. Divizarea
Divizarea este probabil una dintre cele mai vechi metode de memorare. Ea funcționează prin “ruperea” informației complicate în bucăți mai mici, care sunt mai ușor e reținut. Un număr de telefon, de exemplu 0799256321, este mai ușor de memorat dacă este împărțit în trei sau patru sau mai multe părți (0799-256-321 sau 0799-25-63-21, etc).
2. Aliterația
“Vajaind că vijelia și că plesnetul de ploaie” spunea Mihai Eminescu, în Scrisoarea a III a, un fragment pe care este suficient să-l auzi o dată, că să-l reții ușor. Aliterația este repetiția unei litere sau a unui grup de sunete în cuvinte apropiate. Această figura de stil este cel mai adesea folosită în poezii, în piese de teatru ori în diverse exerciții pentru dicție. Și totuși, unele cercetări indică rezultate pozitive după folosirea aliteratiei că tehnică de dezvoltare a memoriei.
3. Rimă
Încearcă să termini propoziția “Și afară plouă, plouă…”. Indiferent că ești sau nu pasionat de muzică românească, automat îți trece prin minte completarea “Și-i trecut de ora 9“. Versurile din cântece și poemele se rețîn foarte ușor datorită rimelor.
4. Acronime sau acrostihuri
Ce au SUA, HML, ROGVAIV și SRI? Toate sunt acronime. Acronimele sunt cuvinte derivate din primele litere ale frazei care se dorește a fi memorată.
5. Repetiția
Repetiția poate fi metodă cea mai eficientă de memorare, dar numai dacă știi să o folosești. În esență, memoria scurtă se convertește în memorie de lungă durata. Aceeași metodă se alică și memoriei musculare în sport. De cele mai multe ori însă, nu avem destul timp pentru a repetă fiecare informație, motiv pentru care această metodă a fost definită că fiind plictisotoare și monotonă.
6. Diagramele
Diagramele sintetiteaza informația pe categorii; și nu numai că separă clar similaritățile de diferențe, ci plasează informația în memorie astfel încât să fie ușor de amitit. Această tehnică îmbină și procesul de divizare și ne permite să organizăm imformatia după caracteristici detaliate.
7. Predarea
După trecerea în revista a informației, cel mai ușor se reține prin împărtășirea ei altora. Mai mult, întrebările adiacente te vor ajută să fixezi și mai bine anumite informațiile, stimulând procesul cognitiv.
8. Notițe
La școală, profesorii “povestesc” lecția, iar elevii își iau notițe, sintetizând informația esențială. După câteva ore, după ce informația se așează în memorie, notițele respective vor funcționa că un ghid pentru întregul material prezentat de profesor, până în cele mia mici detalii.
9. Vizualizarea
Vizualizarea, că și tehnică de memorare, are la baza principiul că imaginile concrete sunt mai ușor de reținut decât formele abstracte. De exemplu, atunci când vezi Izvorul Minunilor, nu vizualizezi în minte înșiruirea de litere, ci automat te duci cu gândul la un izvor de munte. Cu această imagine vin și o serie de senzații și fiecare dintre simțurile noastre contribuie la redarea unei caracteristici unice a imaginii, care rămâne întipărită în memorie.
10. Acoperirea ochilor
Acoperirea ochilor cu mâna este o mișcare normală, automatizată, pe care o facem atunci când dorim să ne amintim ceva. Scopul acestei tactici (pe care adesea o aplicăm inconștient) este de a stimula memoria vizuală.
11. Asocierea termenilor cu imagini
Creierul nostru stochează informații pe baza experiențelor anterioare, și tindem să raportăm automat informațiile noi la aceste evenimente din trecut, pentru a le reține mai ușor. Așa se aplică asocierile.
12. Hărți mintale
Această metodă revoluționară a fost popularizată de către britanicul Tony Buzan , în anii ’60. Hărțile mintale sunt făcute să folosească ambele părți ale creierului pentru a crea asocieri organizate cu o anumită orientare spațială și culoare.
Spre deosebire de alte tehnici, harta mintală este o metodă care crește cantitatea și calitatea informației reaminite dar și creativitatea sau capacitatea de rezolvare a problemelor.
O harta mintală începe întotdeauna cu o idee exprimată printr-o imagine vie, în mijlocul paginii. De la această imagine centrală pornesc spre exterior raze cu diverse informații, pentru a stabili conectiuni logice. Fără îndoială, este nevoie de timp și exercițiu pentru a realiza hărți mintale eficiente.
13. Sistemul Peg
Sistemul mnemonic Peg se referă la liste predeterminate care sunt utile pentru a memora elementele într-o anumită ordine – ordine alfabetică, o anumită secvență numerică, etc.
Spre exemplu, Sistemul Peg alfabetic poate fi o unealtă extrem de utilă pentru educația copiilor preșcolari. Dacă fiecare litera a alfabetului ar fi reprezentată de un animal (A – albina, B – broască, C – cal, etc) cei mici memorează elementele mult mai ușor, în ordinea corectă.
14. Sistemul Dominic
Inventată de cercetătorul Dominic O’Brien această tehnică stimulează capacitatea noastră de a memora numele celebre. Similar majorității sistemelor, fiecare număr reprezintă o litera: 1=A, 2=B, 3=C, 4=D, 5=E, 6=S, 7=G, 8=H, 9=N, 0=S. Doar că, în loc să formeze cuvinte, fiecare cifra reprezintă inițialele unei personalități. Astfel, 15 ar însemna A.E. sau “Albert Einstein.”
15. Metodă Loci
Inventată în Roma Antică, metodă loci (lat. locus, loci = loc,locuri) acționează că o călătorie mentală prin camere, străzi, orașe sau țări întregi și presupune asocierea informației cu diverse elemente ale locației și memorarea lor împreună. O dată amintită locație, revine și informația.