Primele documentari istorice despre folosirea laptisorului de matca dateaza din Grecia Antica. Grecii credeau ca „ambrozia”, nectarul care oferea nemurirea zeilor Olimpului, era fost compus in parte din laptisor de matca. La acea vreme era deja consumat fara sa i se cunoasca efectele specifice, iar istoricii au raportat ca fagurii erau maruntiti cu miere in interior, larve, propolis, polen si laptisor de matca si mancati proaspeti.
Aristotel a fost primul care a descoperit functia laptisorului de matca in societatea albinelor si, studiind efectele lui asupra reginei albina, a atribuit consumului acestuia o crestere a fortei fizice si, mai ales, a presupus rolul sau intr-o imbunatatire a capacitatii intelectuale. In Egiptul Antic, laptisorul de matca a fost folosit ca produs cosmetic, care a atins apogeul de notorietate prin Cleopatra, fiind unul dintre secretele sale de frumusete. Mai mult, in acea perioada laptisorul de matca a devenit un simbol al fortei si maretiei faraonilor, care mancau de obicei acest produs apicol.
In Asia, in special in China, a fost utilizat in medicina traditionala din cele mai vechi timpuri. Acest produs al apiculturii, produs exclusiv in gradinile suveranilor, a fost corelat cu longevitatea din dinastiile antice ale Chinei.
Mai tarziu, in celoul al XVII-lea, un naturalist si entomolog olandez, Jan Swammerdam, a fost primul care a descris elemntul de hranire din celula regala si a descoperit ca „seful stupului” este o regina si nu un rege asa cum se presupunea pana atunci.
Omul de stiinta francez, René Antoine de Réaumur, a inventat termenul „laptisor de matca” pentru a denumi hrana reginei albina. In secolul XIX, Reverendul Langstroth, cunoscut sub numele de “parintele apiculturii americane”, a fost primul care a analizat chimic laptisorul de matca. Langstroth a fost cel care a propus utilizarea laptisorului ca produs comercial, in special in zonele in care productia de miere nu era posibila.
Formula laptisorului de matca a fost supusa mai multor investigatii privind activitatea sa, mai ales antimicrobiana, datorita utilizarilor traditionale extinse si pentru o aplicare viitoare in medicina. Au fost raportate activitati antimicrobiene impotriva diferitelor bacterii, prezentand cel mai mare aport in special impotriva bacteriilor Gram pozitive. Laptisorul de matca este astfel considerat un agent antimicrobian natural.
De asemenea, laptisorul de matca este cunoscut pentru rolul sau ca: antiinflamator, antilipidemic, protector cardiovascular, energizant, roul sau in bunastarea generala, in promovarea longevitatii, imunitatii, ca antianemic, pentru intarirea oaselor, pentru faptul ca imbunatateste cognitia, sporeste memoria si ajuta in mentinerea sanatatii pielii.
Laptisorul de matca este un remediu stravechi cu proprietati, intr-adevar, remarcabile.